Revedere...

O revedere durează puţin, dar rămâne în suflet pentru totdeauna.Cel puţin în cazul meu.

     Se face că azi,am avut un cross.M-am trezit eu frumos de dimineaţă,o dimineaţă cam mohorâtă ce-i drept,şi contrar acestui fapt, m-am trezit chiar bine dispusă, deşi uşor bulversată din pricina unui vis oribil...sau oribil de plăcut...În fine.pe la orele 9 mă aflam în parcul tineretului şi mă pregateam de start...puteam să jur că se va întâmpla ceva, nu atât din cauza sentimentului dat de acel vis ciudat, cât de senzaţia mea că ceva se va întâmpla.Simţeam într-adevar un gol imens în stomac...un manunchi de emotii asteptau sa erupa din clipa in clipa... şi uite că exact cu câteva minute înaintea startului...apare cineva. Şi cam atât a fost de-ajuns ca să trezească răscoliri şi să întărâte dureri amorţite...Mă simţeam evadată din mine însămi,cazută parcă pe un teren prăpăstios....Fără să-mi dau seama sau să mă mai pot controla am început să plâng. stiu că lacrimile nu-şi aveau rostul, dar pur şi smplu asta era tot ce puteam face în faţa sorţii...Cine nu şi-a pârlit aripile în contact cu lumînarea destinului? excepţiile sunt puţine...A fost de-ajuns o privire ca să îmi zdruncine fiinţa şi corzile sufletului meu să vibreze galeş,tremurânde,neputincioase..asemeni corzilor unui suflet bolnav.Urmează startul. nu am de gând să descriu şi cursa mea incredibil de prost gândită si dezorganizată.Să trecem la finish: okei.termin cursa şi mă îndrept spre colţul unde se aflau cei din liceul meu..si ce să vezi...acea persoană apare din nou.se apropie de mine şi...vorbim.Îmi pluteau cuvintele nesigure, dezarticulate, ca aeroplanele de hărtie albă, pe care le aruncă , prin camera copiii, jucând-se.Îmi spuneam în gând că el nu bănuieşte nici acum,nu poate da la o parte perdeaua care-mi acoperă sufletul ca să ştie ce răni sunt acolo.El a reprezentat pentru mine, portul în care au poposit vapoarele nostalgiilor mele...şi după câteva minute a arătat semne cum că este grabit şi nu am mai spus nimic; am lăsat aşa conversaţia,totul...ce rost avea? eu, personal,m-am lămurit.